Mănăstirea Saon

Mănăstirea Saon se află la o distanță de 11 kilometri spre Niculițel, din localitatea Tulcea. Drumul, printre dealuri cu vii, duce pe o frumoasă esplanadă din fața Mănăstirii Saon. În partea stângă se întinde o clădire mare, din zid, acoperită cu tablă, care a fost construită între anii 1990-1992. Clădirea, care adăpostește un corp de chilii, stăreția și un corp de camere pentru oaspeți, are un cerdac foarte lung, susținut de puternice coloane.

Mănăstirea Saon a luat ființă sub stăpânirea otomană în anul 1846, prin plecarea unor călugări de la Mănăstirea Celic-Dere. Cei veniți la Saon au ridicat aici câteva chilii din chirpici și un Paraclis ca metoc al Mănăstirii Celic-Dere.

Manastirea Saon

După revenirea Dobrogei la Patria-Mama, Saonul împreună cu toate bisericile și mănăstirile acestor locuri au trecut sub jurisdicția Episcopiei Dunării de Jos, din Galați. Pentru o mai bună rânduială în viața mănăstirilor, Episcopul Iosif Gheorghian a strămutat la Saon și pe ceilalți călugări care se mai aflau la schitul Celicul de Jos. O dată cu acesta, Schitul Saon s-a separat cu totul de Mănăstirea Celic-Dere, devenind de sine stătător.

Manastirea Saon

În același an, monahii de la Saon au construit din chirpici și lemn actuala biserică veche cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, care există și astăzi, precum și două corpuri de chilii, din care a mai rămas numai din rândul Paraclisului.

Pictura murală a Paraclisului a fost realizată de fosta stareță Maria Odudencu împreună cu maica Salomeea, catapeteasma fiind executată de C. Kipirlin in 1957.

 Manastirea Saon          Manastirea Saon

Manastirea Saon

În timpul starețului Filimon (1889-1905), schitul a fost distrus de un incendiu. Singura care a scăpat intactă fiind  Biserica, schitul ajungând astfel într-o mare strâmtoare. În 1909, Episcopul Nifon Niculescu l-a trecut vremelnic sub administrarea „Mănăstirii Cocoș”.

Manastirea Saon

Manastirea Saon

După anul 1956, în timpul păstoriei Prea Sfințitului Episcop Chesarie Păunescu, lucrările de reconstrucție a turlelor au fost reluate și s-a executat pictura bisericească, iar în 1959 locașul a fost sfințit și redat cultului. În anul 1916, Saonul a devenit de sine stătator iar în 1930 a fost transformat în mănăstire de maici.

Manastirea Saon

Având hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, noua biserică este un edificiu în formă de cruce, construit din piatră și cărămidă, cu trei turle mari, cea de pe naos fiind deschisă, luminată de șase ferestre înalte. Celelalte două turle sunt așezate pe pridvorul închis, iîn dreapta și în stânga acestuia.

Manastirea Saon

Manastirea Saon

Alături de mănăstire, obștea s-a îngrijit și de creșterea păunilor și struților. Astfel, pelerinii se pot bucura și de minunata făptură a lui Dumnezeu, care impresionează prin penajul foarte colorat și bogat al păunilor și de struții mari, păsări adaptate la climatul nostru.

Manastirea Saon

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *